La traduzion ie ch’l lëur de furmia y de ciaval. L muessa cunlië la lezitënza de na furmia y l sgors de n ciaval. (Natalia Ginzburg)
Fé traduzions uel dì purvé y falì, purvé mo n iede y falì for miec. (Samuel Beckett)
De tel frases che auza ora la mpurtanza, la deficultà y perdrët nce la mpuscibltà dla traduzion n abinen assé tla storia y critica dla leteratura. Bonamënter ajache iust la leteratura viv dl “nsci y nia autramënter” y ajache la va dl co dla esprescion, che ie autramënter te uni rujeneda y dl fat che deguna rujeneda ne se lascia curì avisa cun n’autra. La minonga che na traduzion posse perdrët mé tradì l uriginel (tradutëur traditëur/traduttore traditore) ie perchël scialdi nraviseda. Y mpo vën la leteratura tresora repurteda te duc i lingac dl mond – per n bujën, ajache zënza traduzions ne fossel deguna leteratura mundiela y per la leteratura de de mëndra cumenanzes linguistiches fossel zënza traduzion mé na leteratura te n lingaz sucrët. Ma nce ajache l semea che l sibe assé persones che fej traduzions de leteratura cun pascion, scebën che l fé traduzions ie n’atività ria y sfadiëusa che dà puech recunescimënt y che porta for inò a lum la loces dl tradutëur y, coche n sà, n lëur che vën danz nce paià melamënter.
Mbën, sce sëis una de chësta persones da snait y ëis n nteres particuler per la rujenedes, sce ulëis scuvierjer i truep livei de si senificac defrënc y pensé sëura sun si pruvenienzes y liams, sce l ve sà bel cunfrunté la rujenedes y ve tripé cun l juech mentel de ve giaté ora l ecuivalënt plu tucà, sce ulessais partì chësta esperienza cun d’autri y d’autres plutosc che ve rumpì l cë da sëui dan vosc computer, o sce laurëis bele tl ciamp dla traduzion ma ne ve ëis mei scirmà tla ndesfideda de fé traduzions letereres o sce ulëis bel scëmpl ve nuzé de chësta ucajion, sëis de cuer bënunii y benunides pra ZeLTlectio. School of Literary Translation a Persenon.
Sota la dirijënza de spezialistes de traduzion leterera cunesciudes y tres l barat cun coleghes y colegs y persunaliteies dl mond leterer puderëis lauré tla grupa sun la traduzion de tesć letereres. L obietif ie chël de publiché ala fin la traduzions fates pra na cësa editëura o te na revista, a na maniera da ti dunfrì ala partezipantes y ai partezipanc na prima piera de fundamënta per si curriculum de tradutëures letereres.
Do doi ani de proietazion, scumencerà la ZeLTlectio.Scola de traduzion leterera, n culaburazion cun l’Academia Cusanus, de setëmber dl 2025 cun si prima edizion. L’ufierta furmativa se dejëujerà te n tëmp de n ann y mez cun trëi tlasses paraleles tla cumbinazions linguistiches tudësch->talian, talian-> tudësch y ladin<->tudësch o talian. Sun chësta plata web giatëis sota teaching tools nfurmazions plu ala menuda.
A chi che ëssa mo dumandes y dantaldut nce nteres de n savëi deplù n cont dla pusciblteies de stipendiums y cuntribuc per curì la spëises de partezipazion ti dajons l bënunì pra l Q&A online ai 28 de mei dala 18:00. Prëibel nunzieve sota chësc link. Ve dajeron nce gën nfurmazions per telefon (+39 333 4803530) o tres e-mail (lectio@zelt-lab.eu ).